Febra magazinului

Încurajaţi de reclame TV, panouri stradale sau bannere, oamenii cumpără lucruri care nu prea le trebuie. Acest tip de dependenţă e cunoscut ca o obsesie şi are chiar şi o denumire ştiinţifică: oniomania. În ţările puternic dezvoltate, a fost mereu percepută ca o dereglare, în special de către cei din domeniul marketingului.

Specialiştii americani estimează că minimum 10% din populaţia globului are obsesia cumpărăturilor şi cheltuie mai mult decât e necesar. O primă problemă ar fi dacă aceşti oameni au într-adevăr o dependenţă reală de lucrurile cumpărate, aşa cum e, de pilda, dependenţa de alcool.

E posibil şi ca acest comportament să fie o formă a unei dereglări obsesive ori a unei dereglări cum e bulimia ori cleptomania. De obicei, cumpărătorii obsesivi au un sentiment de euforie şi de eliberare atunci când fac cumpărături, crede psihologul american Mark Houston, urmat de cel de vinovăţie, furie sau tristeţe.

“De multe ori, ei îşi păstrează cumpărăturile în ambalajul original, nefolosindu-le, lăsându-le în dulapuri sau ascunzându-le pe te miri unde. Unii dintre “vinovaţi” le returnează la magazine sau simt nevoia să se descotorosească de ele în felurite moduri, ca o recunoaştere faţă de ei înşişi că au greşit” adaugă acesta.

“Aproape jumătate din lucrurile pentru care cheltuiesc zeci de milioane pe lună nu-mi folosesc la nimic”, spune M. B. Chiar dacă îşi permite o astfel de extravaganţă, fiind consoarta unui multimilionar român în dolari, ea adaugă că după ce aruncă banii de pomană pe inutilităţi, sfîrşeşte prin a le face cadou prietenelor.

“Uneori ajung să regret. Dar nu mă pot abţine”, completează ea. De ce cumperi şi iar cumperi? Unul dintre motivele răspandite pentru care cel mai adesea femeile cumpără este încercarea de a-şi stimula încrederea în sine. Majoritatea psihologilor susţin teoria conform căreia, cumpărând lucruri, oamenii au senzaţia că devin mai prosperi şi mai bine văzuţi.

La noi, oamenii cu bani achiziţionează tot felul de lucruri (case, maşini, ceasuri, bijuterii, haine scumpe) ca pe o recunoaştere a statutului social, dobândit, de obicei, într-o perioadă scurtă de timp. Alţii folosesc cumpărăturile ca pe o cură pentru singurătate, tristeţe sau furie. Legătura dintre depresia clinică şi obsesia cumpărăturilor e destul de puternică, dovadă că în SUA medicamentele antidepresive, combinate cu terapia de grup, au avut mare succes în tratarea unor astfel de cazuri.

Cum ştii dacă faci parte din tagma disperaţilor? Pentru persoanele care au o problemă în a face diferenţa între a cumpăra ceea ce le este necesar şi ce nu, psihologii care studiază astfel de cazuri folosesc metode specifice. Denis McCarthy spune că indivizii care nu ar avea şanse să se oprească riscă o înrăutăţire în alte planuri importante din viaţa lor, fiindcă alocă o mare parte din timp cumpărăturilor şi astfel ar fi nevoiţi să-şi găsească alte îndeletniciri, poate la fel de păguboase.

Cumpărătorii obsedaţi experimentează multe dintre aceste simptome. În SUA, femeile suferinde fac coadă la uşile psihologilor, aşa că luaţi aminte şi calculaţi-vă bugetul de două ori înainte de a vă repezi în magazine. De obicei, oamenii conştientizează că aruncă banii, dar datoriile acumulate nu-i împiedică sa rupă uşile magazinelor chiar în ziua de salariu. (roaim.com)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s