Cercetarea românească pe locul 43 din 45 în lume: cauze şi soluţii

Cercetarea ştiinţifică românească, este vizibilă la nivel mondial, dar lipseşte cu desăvârşire. Un studiu realizat de National Science Board din SUA plasează România pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea.Ţara noastră este întrecută de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile şi se clasează abia pe locul 43 din 45. Cercetătorii români de succes nu au fost luaţi prin surprindere de aceste cifre.  Locul României în lume este o oglindire a indiferenţei autorităţilor faţă de acest domeniu, dar şi a lipsei de pregătire a personalului.

Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA,  România ocupă ultimele locuri într-un clasament mondial privind cercetarea ştiinţifică. Situaţia cercetării ştiinţifice din România a fost analizată comparativ cu alte alte 44 de ţări la două nivele: bugetul alocat de stat pentru cercetare şi numărul de articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007.

Astfel, în 2007,  Guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB.  Doar trei state au avut atunci un buget mai mic decât ţara noastră, respectiv Argentina, Mexic şi Slovacia. Situaţia a fost şi mai dramatică în 2009, când cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.

Cercetătorii români: Finanţarea deficitară este cauza principală a rezultatelor slabe obţinute

Este extrem de dificilă identificarea unui singur vinovat pentru situaţia în care se găseşte de ani buni cercetarea românească. Cert este însă, că majoritatea cauzelor au acealaşi punct de plecare: banii.

Soluţii:  Oameni competenţi, un nou cadru legislativ şi încurajarea tinerilor cercetători

România nu duce lipsă de materie cenuşie. Din contră,  are un mare potenţial de afirmare în lumea ştiinţifică internaţională. Practic fondul există. Ceea ce trebuie schimbat însă,  este forma.

”Un prim, dar nu şi suficient pas, ar fi un cadru legislativ adecvat. Modalităţi clare şi corecte de ocupare a posturilor, modalităţi echitabile de plată a personalului, modalităţi adecvate de acordare a granturilor de cercetare. Al doilea pas, care e chiar mai important decât primul, este numirea unor persoane competente în câteva posturi importante”, afirmă Mihnea Boştină. (articol complet)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s