No Drama…

Au trecut şase ani în care preşedintele Băsescu a numit cinci guverne, şi aruncă vina pe alţii pentru situaţia jalnică în care se află România. Nu imi vine să cred cu câtă nesimţire acest preşedinte se situează în afara cercului responsabilităţii, dar se pare că acest lucru a funcţionat până în zilele de azi. Şi dacă stai bine să te gândeşti într-una din aceste zile trecute el a declarat că nu a amăgit pe nimeni în această campanie, reflectând mai bine asupra acestor lucruri priviţi ce am găsit pe site-ul oficial http://www.basescu.ro. “Este nevoie să creştem veniturile mai mici şi să reducem sărăcia”.
8 noiembrie 2009: “Şi acum, pentru că ştiu, vă îngrijorează criza: vă asigur că informaţiile pe care eu le am de la instituţii internaţionale, de la cei mai reputaţi specialişti români sunt că România va ieşi din criza economică şi îşi va relua creşterea în trimestrul al doilea al anului 2010. De asemenea, vreau să ştiţi că ce a fost mai greu a trecut, de acum începem uşor-uşor să ne ridicăm din nou şi ne vom lua din nou speranţa că vom trăi bine”.
La inceputul acestui an 2010 tot el declara ca “În 2010 vom scăpa de criză, iar optimismul ne va anima”…

Deci a amăgit pe cineva acest domn numit Băsescu ????
Mai avem câteva luni până să ajungem în trimestrul al doilea şi se pare că DA vom trăi bine… 

Ce pretenţii să ai de la o ţară ca România când:

*Copii nu pot învăţa tabla înmulţirii decât dacă aceasta ar fi prezentată în ritmuri de manele;
*Asaltăm Europa cu “Să moară duşmanii mei, că am faimă şi femei”;
*Se manelizează ţara-n lung şi lat, se-nalţă manelele ca artificiile în miez de noapte la cununii, botezuri şi se iţesc până şi din canale. TV;
*Corturile de nuntă blochează aleile blocului ca să se-audă Salam şi Minune…şi lista poate continua dar vă las pe voi să ma completaţi…

Una caldă, alta rece: primarul Clujului urma să treacă prin luna aprilie a acestui an, prin Consiliul Local o hotărâre în care taximetriştii care ascultă manele în maşină îşi pot pierde autorizaţia…

În perfida personajului carismatic numit Basescu, România îşi merită pe deplin soarta…

Şi ce se întâmpla acum ?

Oamenii care ne conduc…

Chiar dacă declaraţia este din 2007, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani are o problemă în a pronunţa cuvântul “Mineriadă”. Îmi pun intrebarea cine a pus ştampila “votat” pe asemenea specimene care nu ştiu să pronunţe şi pocesc limba română în toate stilurile. Sunt conştient că şi un copil de grădiniţă  pronunţă curat cuvântul “mineriadă”.

Cel mai bun matematician al anului 2009 e românul Daniel Breaz

Daniel Breaz a fost interesat de cercetare încă din facultate

Atras de cercetare încă din studenţie, doctorul în matematică Daniel Breaz a participat la prima conferinţă internaţională pe când era în anul trei de facultate.

În perioada masteratului a avut, pe holurile Universităţii Babeş-Bolyai Cluj Napoca, o discuţie cu academicianul Petru Mocanu, dialog care avea să fie decisiv pentru cariera sa profesională. „Domnul academician Mocanu mi-a propus să mă ia la doctorat. Am acceptat, chiar dacă până în acel moment nu mă gândisem să urmez o carieră universitară“, povesteşte Daniel Breaz.

A participat la peste 50 de conferinţe

După doctorat, a trecut, în cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia, prin toate etapele universitare şi, din martie 2009, este profesor titular la catedra de matematică-informatică. În 11 ani de carieră universitară a scris zece cărţi de specialitate, peste o sută de articole ştiinţifice publicate în jurnale de primă mână din întreaga lume, a participat la peste 50 de conferinţe, în ţară şi străinătate. Din 2001 a început colaborarea cu matematicieni din afara ţării, a realizat lucrări importante alături de colegi din Japonia, Canada, Turcia sau Egipt. „Cred că am scris bine, pentru că au început să apară şi citări, peste o sută, în jurnale importante de pe mapamond. Vorba unui prieten, decât să ai 20 de articole şi nici o citare, mai bine un articol şi 20 de citări“, spune râzând Daniel Breaz. Încet, încet, a primit invitaţii la conferinţe internaţionale, la început ca participant şi, ulterior, ca „invite speaker“, pentru a susţine conferinţe plenare. Continue reading

Cine ne dezinformează?

Cine ne dezinformează şi în interesul cui?

de Angela Anghel, Mihai Vasilescu şi Mihaela Gheorghiu

Suntem bombardaţi din toate părţile cu informaţii: televiziune, ziare, radio, reviste, interneţ filme, publicitate, emisiuni de divertisment. Toate aceste mijloace media ne restructurează în permanenţă ideile şi opiniile, valorile şi credinţele, ne influenţează uneori fără să ne dăm seama, înlocuind realitatea cu o imagine deformată despre ea. Ele sunt instrumentele cele mai importante prin care poate fi influenţată percepţia oamenilor asupra evenimentelor. Evidenţ cine deţine aceste mijloace de comunicare are puterea asupra masei de cititori-spectatori. În joc sunt afaceri de milioane de euro şi mai ales imaginea unor mari grupuri economice şi a patronilor lor.

Mass-media din România: petrol, construcţii, politică, băuturi, hoteluri şi…salubrizare

SUA şi monopolul media internaţional impus de ea reprezintă doar modelul dus la extrem pe care celelalte ţări l-au preluaţ în mic. Şi în România tendinţa este aceeaşi ca la nivel mondial: formarea unor mari grupuri care activează în sectoare cât mai diversificate şi deţin cel puţin o televiziune, un radio şi un ziar. La acestea se adaugă, în cazul României, moştenirea epocii comuniste. Casa Scânteii găzduieşte şi astăzi sediile majorităţii ziarelor importante. Continue reading

Cercetarea românească pe locul 43 din 45 în lume: cauze şi soluţii

Cercetarea ştiinţifică românească, este vizibilă la nivel mondial, dar lipseşte cu desăvârşire. Un studiu realizat de National Science Board din SUA plasează România pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea.Ţara noastră este întrecută de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile şi se clasează abia pe locul 43 din 45. Cercetătorii români de succes nu au fost luaţi prin surprindere de aceste cifre.  Locul României în lume este o oglindire a indiferenţei autorităţilor faţă de acest domeniu, dar şi a lipsei de pregătire a personalului.

Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA,  România ocupă ultimele locuri într-un clasament mondial privind cercetarea ştiinţifică. Situaţia cercetării ştiinţifice din România a fost analizată comparativ cu alte alte 44 de ţări la două nivele: bugetul alocat de stat pentru cercetare şi numărul de articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007.

Astfel, în 2007,  Guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB.  Doar trei state au avut atunci un buget mai mic decât ţara noastră, respectiv Argentina, Mexic şi Slovacia. Situaţia a fost şi mai dramatică în 2009, când cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB. Continue reading

FLACARA VIOLET: Fizic vorbind, de ce are o flacără culoarea roşie, portocalie, albastră sau chiar violet?

In ultimele zile, expresia “flacara violet” a avut un impact mediatic de neimaginat. In general, cei ce poseda notiuni de baza de fizica sau chimie stiu de ce o flacara este rosie, portocalie, galbena , verde, albastra sau de ce nu, violet. Iata ca acum, aceasta expresie este repetata si interpretata in fel si chip de multe persoane care se cred sau chiar au si ajuns, personalitati.

Romania de azi si misterul flacarii violet

Descarcari electrice violete obtinute cu ajutorul unei bobine Tesla.

De ce o flacără are culoarea pe care o are?

Pentru ca pe mine ma intereseaza in primul rand fizica si de-abia in al doilea rand educatia fizica sau metafizica si stiu ca acesti termeni se refera la activitati destul de diferite, voi incerca sa explic pe scurt de ce o flacara este rosie, portocalie, albastra sau chiar violet.

Una din metodele fizice de baza utilizate pentru a determina compusii unei substante este asa-numita “analiza in flacara”. Cum se face aceasta analiza? Se ia o proba din substanta necunoscuta si se introduce in zona cea mai fierbinte a unei flacari. Flacara este de fapt formata din plasma, adica un amestec de electroni , ioni si molecule neutre , dar care au energie foarte mare. Atomii substantei necunoscute vor primi energie datorita interactiunii cu particulele constituente ale plasmei si o parte din electroni vor ajunge intr-o stare excitata, de energie inalta, dar instabila. Revenirea acestor electroni pe un nivel energetic stabil este insotita de emisia unei radiatii electromagnetice de o anumita frecventa. Continue reading

Mirajul bunăstării

O ţară întreagă pare fascinată de furia cheltuielilor de sărbători, de ploaia banilor aruncaţi pe cadouri, distracţii sau călătorii. Mai cu seamă marile oraşe au lăsat impresia unei alte Românii, în care oamenii au bani în exces şi disponibilităţi nelimitate. Agenţiile de turism anunţau anul trecut încă de la inceputul lui decembrie că locurile de cazare pentru cele mai scumpe hoteluri au fost epuizate, iar reportajele din magazinele de electrocasnice semnalau un fel de apocalipsă a cumpărăturilor de sezon.

Ştirile televizate şi forfota oraşelor lăsau impresia de bunăstare generalizată, în mare contrast cu ceea ce se întâmplase peste an, când ţara gemea sub povara scumpirilor tarifelor la lumina, căldură sau la telefoane. Goana dupa un Revelion de lux contrasta cu precedentele ştiri referitoare la sute de mii de oameni care se debranşau de la reţeaua de termoficare sau cu statisticile oficiale, care continuă să arate un venit mediu de numai 125 de euro.

În faţa freneziei cheltuielilor, mulţi se întreabă de unde apar atâţia bani, de unde atâtea maşini, case, concedii, termopane sau electrocasnice? De unde succesul magazinelor de lux, de unde aglomeraţia din localurile cu pretenţii în care e greu să obţii o rezervare? Cine sunt cei care umplu discotecile, barurile şi ţin aprinse luminile oraşului până dimineaţa?

Prinşi cu grijile de zi cu zi, oamenii cu posibilităţi modeste şi chiar cei din clasa de mijloc privesc intrigaţi această defilare de prosperitate, întrebându-se dacă nu cumva statisticile au rămas în urmă, iar Occidentul s-a mutat peste noapte la gurile Dunării. Secretul acestei aparente bunăstări nu stă însă nici în consolidarea clasei de mijloc, nici în simplul efect cumulativ al “cheltuielilor de ocazie”, spun economiştii. Combustibilul care animă distracţia şi consumul în România sunt banii care lipsesc din statistici. Continue reading